Polonia în România

Europa este astăzi în pragul războiului. Conflictul militar nu mai este un scenariu improbabil. Este o opţiune reală. Pentru multe generații de tineri polonezi și europeni, izbucnirea războiului nu a fost niciodată o perspectivă atât de apropiată. De ani de zile, Occidentul a vrut să creadă că secolul XXI va fi lipsit de conflicte. Cu toate acestea, ultimii ani au oferit suficiente dovezi că acțiunile agresive ale Rusiei, inclusiv în Georgia și Ucraina, nu sunt o iluzie, ci mai degrabă un semn că se deschide un nou capitol în istoria Occidentului.

Rusia încearcă din nou să încalce integritatea teritorială a Ucrainei. A pune sub semnul întrebării granițele unui stat suveran nu poate însemna decât un singur lucru: un atac asupra stabilității și securității europene. Lumea pe care o știm, lumea valorilor europene, a libertăților, a democrației și a prosperității a fost vizată de conducerea politică și militară a Rusiei. Nu doar viitorul Ucrainei este în joc, ci și securitatea și prosperitatea economiilor europene. Aceasta este cea mai mare criză politică de la sfârșitul Războiului Rece și reprezintă o provocare directă la adresa principiilor adoptate de Comunitatea Euro-Atlantică după 1989.

Examinându-ne conștiința

Trebuie să ne confruntăm astăzi cu adevărul. Rusia a reprezentat o amenințare tot mai mare la adresa păcii în ultimii ani și, în cea mai mare parte, forţele politice europene au avut o atitudine pasivă. Mulți lideri nu au avut curajul sau hotărârea de a întrerupe relațiile de afaceri cu Kremlinul. Este un ştreang care s-a strâns de-a lungul timpului în jurul gâtului european, nu al Moscovei. Dorința de a se angaja în relații de afaceri opace cu un regim care nu a avut nicio reținere în a duce război împotriva statelor mai mici, în a se angaja în asasinate politice și a desfășura acțiuni ale serviciilor secrete pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene nu poate fi percepută pur și simplu ca miopie. Este un act deliberat de cinism politic.

Acest lucru vine cu un cost din ce în ce mai mare pentru Europa: pierdem bătălia nu numai din punct de vedere economic (de exemplu, prin prețurile mari la gaze datorită politicii de șantaj a Moscovei), ci și din punct de vedere politic. În 2021 Gazprom și-a intensificat exporturile de gaze către China și Turcia. În același timp, a redus drastic livrările către Europa. Vânzările sale către clienții europeni au scăzut cu 10 miliarde m3 față de anul precedent și sunt cu până la 27 miliarde m3 mai mici decât în ​​2019. Această agravare artificială a crizei energetice este un şantaj menit să forțeze lansarea Nord Stream 2. Oamenii care vor plăti prețul acestei politici greșite nu sunt cei care semnează contractul, ci europenii de rând.

Cu toată nebunia ei, politica Rusiei este dureros de rațională. Intrăm în al treilea an de luptă extrem de dificilă cu pandemia și criza economică şi, chiar în acest moment, primim o lovitură suplimentară de la vecinul nostru de la est. Vladimir Putin exploatează în mod cinic și eficient slăbiciunile și crizele europene. Din păcate, mulți membri ai elitelor europene au devenit specialişti în a închide ochii în fața renașterii orbitoare a ambițiilor imperiale rusești.

Lista liderilor politici care au optat pentru ruble rusești și o carieră în afacerile Kremlinului este șocantă și descurajantă. Cu toții cunoaștem cazul lui Gerhard Schroder, care și-a transformat cariera politică în câștiguri în companiile energetice rusești. Dar acesta este doar vârful aisbergului. Printre numeroșii colaboratori europeni ai Gazprom, Lukoil, Rosneft și ai companiilor care construiesc Nord Stream 2 se regăsesc foști cancelari, prim-miniștri, înalți diplomați, consilieri prezidențiali și miniștri. 

Cei care încearcă să justifice o astfel de atitudine vorbesc despre piața liberă și despre dreptul acestor persoane de a accepta astfel de locuri de muncă după îndeplinirea unei misiuni publice. Cu toate acestea, acești oameni nu au ajuns acolo din întâmplare. Cunoștințele și abilitățile lor au devenit instrumente în mâinile Kremlinului. În calitate de lideri ai statelor, ei au contribuit la elaborarea politicilor europene privind energia, economia și securitatea. Au avut acces la date secrete și la materialele întocmite de serviciile speciale. Ei au luat decizii strategice care au determinat viitorul comunităților UE și NATO. Să spunem lucrurilor pe nume: ei sunt cu adevărat caii troieni folosiți de Rusia în toată Europa.

Dimensiunea geopolitică a NS2

Intențiile Moscovei nu lasă loc de îndoială. În iulie anul trecut, Vladimir Putin a publicat un articol despre relațiile istorice dintre Rusia și Ucraina. Teza sa principală este că nu există o națiune ucraineană separată și că poporul ucrainean face parte din ceea ce el numește „Russkiy Mir”, în care rușii joacă rolul dominant. Potrivit lui Putin, Ucraina este o parte inseparabilă a lumii ruse. În conformitate cu aceste optici, eforturile Ucrainei de a-și afirma independența și o identitate separată nu sunt doar o eroare, ci o provocare. Nu există loc în viziunea lui Vladimir Putin pentru o Ucraină liberă și independentă. Aceasta înseamnă, la rândul său, că Rusia lui Putin nu respectă pacea și dreptul internațional. Obiectivul lui Putin pare clar: să facă Occidentul să-și retragă sprijinul pentru Ucraina și să o lase în seama Rusiei.

Gazoductul NS2 este o dovadă în sine că scenariul lui Putin are susținătorii săi în toată Europa. Acest proiect, care este sinucigaș pentru viitorul energetic al Europei, aruncă o umbră asupra politicii germane. Datorită conductei, Gazprom va controla fluxul de gaze în toată Europa, condiționând livrările de deciziile politice. Un astfel de aranjament este inacceptabil nu doar din perspectivă geopolitică, ci și din punct de vedere economic. Putem deja să vedem că Rusia limitează drastic tranzitul acestei resurse prin conductele de gaz existente. Doar o mică parte din debitul disponibil prin Ucraina este utilizat în prezent, iar Gazprom nu efectuează rezervări de tranzit de gaze pentru conducta Yamal. Monopolul energetic devine astfel un monopol asupra deciziilor privind suveranitatea Ucrainei.

Europa are nevoie de unitate

În fața acestei amenințări din partea Rusiei, este nevoie de solidaritate și cooperare pe întreg continentul. Europa și partenerii săi transatlantici ar trebui să trateze evenimentele care au loc în prezent la granița de est a Uniunii Europene ca un ultim avertisment. Cel mai eficient instrument pe care Europa și SUA îl pot pune pe masa negocierilor sunt potențialele sancțiuni economice și o poziție fermă privind blocarea proiectului NS2. Aceasta nu este doar poziția Poloniei și a altor țări din Europa Centrală. În aceste vremuri critice, avem nevoie de o conducere adevărată care să elimine amenințarea actuală și să repună Europa pe calea securității și a dezvoltării.

Mateusz Morawiecki - Prim-ministrul Republicii Polone

 

Textul a fost publicat în lunarul „Wszystko co Najważniejsze” și în mass-media mondială, în cadrul proiectului „Povestim lumii despre Polonia” realizat în cooperare cu Institutul Memoriei Naționale.